Măsuri de dezvoltare

Obiectivele de dezvoltare se pot realiza numai în condiţiile unei strategii care să stabilească cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei şi, în funcţie de aceasta, să se stabilească structura cursurilor de calificare.

Strategiile pe termen lung trebuie evaluate cu atenţie mai ales cu privire la viitoarele rezultate. Trebuie luat în vedere şi faptul ca rezultatul real nu poate fi prevazut deoarece situaţiile neprevăzute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra lor.

 

Principiile strategiei de dezvoltare durabilă :

  • durabilitate - condiţii mai bune de trai pentru populaţia defavorizată precum şi un minim de condiţii necesare pentru un trai decent, sănătatea şi bunăstarea tuturor;
  • competitivitate - permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv;
  • sprijin financiar - facilitarea accesului la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investitii şi dezvoltare;
  • o bună administrare- reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă.

Obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă:

1. să direcţioneze comuna spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă;

2. să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili priorităţile comunităţii, strategia şi acţiunile sale;

3. să sprijine autorităţile publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiţii;

4. să determine eficientizarea managementului.

 

Strategia de dezvoltare durabilă este caracterizată de cel puţin şapte trăsături care se recomandă managerilor de la  nivel local responsabili cu acest domeniu.

Cele şapte caracteristi ale strategiei sunt: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru acţiune, orientate spre schimbare, orientate spre caştig viabil.

Strategia de Dezvoltare Locală se adresează comunităţii locale, care şi-a arătat interesul pentru obiectivele prezentei strategii şi pe care le susţinem, aşa cum reiese din consultarea prin chestionar a locuitorilor comunei.

 

Principalele obiective ale dezvoltarii durabile ale comunei Zimbor constau în:

  • dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;
  • protecţia mediului;
  • intarirea coeziunii sociale şi reducerea saraciei;
  • regenerare rurala.

 

Formularea strategiei porneşte de la următoarele premise:

  • să imbunătăţească condiţiile de viaţă ale populaţiei comunei (locuinţe şi locuri de munca la standarde europene);
  •  să ridice standardul calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al imaginii în general;
  •  să ofere oportunităti pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe in proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;
  •  să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce au loc în comună. De aceea, procesul de planificare trebuie să fie creativ, participativ şi anticipativ.

 

Conform premiselor de formulare a strategiei şi a perspectivelor de dezvoltare a comunei Zimbor, conceptul strategic trebuie formulat astfel încat transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de acţiuni care vor conduce la creşterea economică, creşterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi imbunătăţirea calităţii mediului de viaţă al comunităţii.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică datorată poziţiei geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activităţi economice/investiţii. În acest sens, trebuie urmate doua puncte prioritare: cresterea gradului de atractivitate a comunei (prin imbunătăţirea imaginii, a calităţii vietii, prin revitalizare rurală) şi facilităţi de atragere a firmelor private (prin investiţii în infrastructură, oferta de terenuri şi clădiri, servicii strategice, facilităţi fiscale, etc.)

 

Având în vedere că o aşezare rurală nu este un sistem inchis, iar realizarea celor cinci obiective generale se intemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare rurala, politicile, planificarea strategică rurală, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

  • dezvoltarea durabila, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură şi atitudine in ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populatie şi operatorii de piată;
  • intărirea capacităţii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu cerinţele populaţiei;
  • twining rural  (reţea/network) în scopul schimbului de informatii între localităţi cu privire la utilizarea celor mai bune practici (in managementul rural sau managementul de proiect);
  • realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat;
  • realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;
  • integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face parte;
  • managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice şi materiale intr-un ciclu natural;
  • utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge ţinta durabilitaţii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe şi functionarea utilitatilor publice in sistem de piaţa, evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;
  • descentralizarea managementului în sectorul energetic;
  • design-ul durabil arhitectonic în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de construcţii, design-ul unei clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor într-un areal, orientarea spaţială a clădirilor, „structuri verzi" în jurul clădirilor, microclimat, eficientă energetică;
  • realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a recupera moştenirea culturală a unei comunităţi şi/sau tradiţiile întregii comunitaţi locale;
  • interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale;
  • fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatială;
  • analiza capacităţii tehnice de execuţie;
  • evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;
  • evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obţinute;
  • identificarea nevoilor comunitaţii locale şi a priorităţilor acesteia;
  • corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;
  • evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii municipalităţii de a asigura accesul acestora la locuinţă, locuri de munca şi serviciile publice de baza;
  • protectia mediului;
  • realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, daca există oportunitatea de a obţine profituri viitoare;
  • asigurarea publicităţii informatiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice, informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).

 

Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit potrivit planului de urbanism general, conform Agendei Habitat de la Istanbul-1996, sunt:

  • planificarea unei intregi zone de locuit va fi integrata astfel încat să cuprindă clădiri de locuit (individuale sau colective potrivit sistemului de design arhitectonic), cladiri cu destinaţie comercială, parcări, şcoli şi infrastructură edilitară necesară pentru nevoile zilnice ale locuitorilor;
  • zona de locuit va contine o diversitate de clădiri;
  • în situaţia în care în zona sunt clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea vor fi reabilitate (fatada ţi interior), fără a afecta proiectul în baza căruia s-a construit. În nici un caz, aceste clădiri nu vor fi transformate sau demolate;
  • zona de locuit va avea un centru care combină funcţiunile comerciale, cu cele civice, culturale şi de agrement;
  • zona va conţine spaţii deschise în formă de scuar, spaţii de verdeaţă sau parcuri;
  • spaţiile deschise vor avea un design care să încurajeze prezenţa locuitorilor şi pentru a intări relaţiile în cadrul comunităţii sau comunităţilor din acea zonă funcţională;
  • vor fi proiectate in mod generos spaţiile pietonale şi de circulaţie cu bicicleta. Acestea vor fi exclusive în sait-ul istoric al comunei;
  • terenurile naturale - forestiere, cu vegetaţie florală sau cu luciu de apă vor fi păstrate pe cât posibil sau integrate în parcuri;
  • comunitaţile vor respecta regulile de conservare a resurselor şi de reducere a deşeurilor;
  • comunităţile vor utiliza in mod raţional resursele de apă;
  • orientarea strazilor şi plasamentul clădirilor vor contribui la creşterea eficienţei energetice.
Înapoi